Știi momentul ăla de confuzie totală când vine vorba de persoana de care îți place? Nu poți să înțelegi ce e în mintea lui. Câteodată e foarte apropiat și pare că sentimentul e reciproc, apoi boom! Se poartă de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. Uite prin asta trec eu acum. Este vorba despre Cristi. Face unele gesturile lui îmi dau de gândit. La început când îl priveam pur și simplu și vedea
asta, parcă se emoționa. M-am gândit că poate este ceva acolo. Ușor ușor am început să ieșim. Mereu ne tachinăm și chiar a spus că îi place de o prietenă dar nu vrea să îi spună pentru că nu
vrea să strice prietenia. Aveam momente când vorbeam la telefon noaptea și mereu mă suna să vadă dacă am ajuns în siguranță acasă. Sunt momente când ne apropiem, apoi parcă mă împinge
departe de el la 100 de km distanță. Ori e dezinteresat și nu sunt eu persoana, ori are stilul de atașament evitant. Ideea e că noi ne formăm relațiile din jurul nostru prin stiluri de atașament care
se formează de când suntem copii. Bowlby a împărțit atașamentul în 4 tipuri: sigur, anxios, evitant și dezorganizat. Evitantul este o persoană care fuge de intimitatea emoțională din relații. Când se
simte prea aproape de cineva, dispare. Ideea este că un evitant fuge de relațiile serioase pentru că de fapt el crede că nu este destul de bun pentru partenerul său. Sunt similarități între comportamentul
lui Cristi și stilul evitant. Dar nu am destule indicii ca să spun că ăsta ar putea fi răspunsul. Prietenii mei spun că ar trebui să vorbesc deschis cu el, dar mi-e teamă de răspuns. Dacă nu simte la fel și este doar în capul meu?