Nesting-ul: soluție empatică sau teren minat emoțional după divorț?
Tot mai multe familii aflate în pragul despărțirii aleg nesting-ul – un aranjament prin care copiii rămân în casă, iar părinții vin și pleacă pe rând, în funcție de programul de custodie. Scopul e simplu și generos: minimizarea traumei pentru cei mici, păstrând un spațiu stabil, familiar, în care să nu fie nevoiți să-și care viața în valize, weekend de weekend.
Dar ce se întâmplă cu părinții? Pot ei face echipă reală în condiții post-divorț?
Specialiștii avertizează că nesting-ul este o variantă viabilă doar pentru un segment restrâns de foști parteneri. Este nevoie de o relație matură, fără ranchiună, cu multă încredere, comunicare și planificare riguroasă. Terapeuta Aurisha Smolarski declară:
Nesting-ul funcționează doar pentru cei care știu să fie coechipieri, nu foști iubiți în război rece.
Detaliile logistice fac (sau rup) totul
Cei care aleg nesting-ul trebuie să gândească tot: de la cine spală lenjeria de pat între ture, până la cine cumpără ouăle pentru dimineața următoare. Un cuplu din Mexic a folosit aplicații de tip To Do pentru a menține un echilibru și a preveni frustrările legate de treburi casnice. Tot ei au stabilit inclusiv cine schimbă așternuturile și cine adaugă lapte în frigider.
Cordelia Newlin, care a practicat nesting-ul timp de peste 3 ani, spune:
Am discutat fiecare detaliu în terapie, înainte de divorț. A fost esențial.
✅ Avantajele nesting-ului în coparenting:
● Stabilitate emoțională pentru copil: Copiii rămân în același spațiu familiar, evitând șocul mutărilor constante între case diferite.
● Continuitate în rutina zilnică: Programul de somn, școala, mesele și obiceiurile de zi cu zi nu suferă modificări bruște.
● Reducerea sentimentului de pierdere: În loc să „piardă” o casă sau un părinte, copilul își păstrează universul intact, în timp ce adulții se adaptează în jurul lui.
● Minimizarea anxietății: Faptul că nu trebuie să-și care lucrurile în valize în fiecare săptămână poate reduce nivelul de stres al copilului.
● Dezvoltarea unui model matur de relaționare: Copiii pot observa un exemplu de colaborare respectuoasă între adulți, chiar și după despărțire.
● Flexibilitate pentru părinți: Pentru unii adulți, nesting-ul oferă timp de adaptare înainte de a căuta o nouă locuință permanentă sau un nou ritm de viață.
● Economii financiare temporare: În unele cazuri, părinții pot amâna costurile unui dublu set de mobilă, chirii sau echipamente pentru copii.
● Spațiu de vindecare: Dacă ambele părți cooperează, nesting-ul poate crea un mediu temporar în care tensiunile se disipă în timp și se evită traumele unei tranziții bruște.
Când nesting-ul face mai mult rău
Totuși, nu toate poveștile de nesting au final fericit. În multe cazuri, tensiunile nerezolvate dintre părinți ies la suprafață și îi afectează direct pe copii. Cei mici aud certuri, percep stresul și, în final, aranjamentul devine o mască a instabilității emoționale. Dacă nesting-ul e toxic pentru părinți, nu are cum să fie sănătos pentru copii,” spune consiliera Bonnie Scott.
În plus, problema încrederii rămâne una majoră: nu toți foștii parteneri pot accepta ideea ca altcineva să locuiască în același spațiu intim, să le atingă obiectele sau să le citească notițele. Dacă divorțul a fost cauzat de infidelitate sau minciuni, nesting-ul devine rapid imposibil.
Ce contează cel mai mult?
Toți experții consultanți sunt de acord asupra unui lucru: nu nesting-ul în sine e soluția magică, ci calitatea relației de coparenting. Dacă părinții pot colabora sănătos, nesting-ul poate fi o opțiune. Dar dacă doar prelungește conflictul, mai bine renunță. Scott concluzionează:
Nu alegi nesting pentru că sună frumos. Îl alegi doar dacă e ce trebuie – pentru tine și pentru copilul tău.